Nu, Elisa nu doarme. Elisa asculta, vede, citeste, scrie si viseaza. Nu, Elisa nu doarme. Elisa iubeste, bea si mananca.
"Elisa, te-am intrebat ceva!"
Stie. Elisa a auzit. Elisa nu raspunde. Elisa nu vorbeste, nu se misca, nu gesticuleaza. Eliza asculta, vede citeste, scrie si viseaza. Elisa nu doarme. Elisa iubeste, bea si mananca.
02:30, Elisa priveste.
"Elisa, la ce te uiti?"
Elisa se uita la stele si-si aminteste cum vara trecuta, poate nu in iulie, poate prin august, poate prin septembrie, dar la aceeasi ora, era la acelasi geam, la fel de subtire imbracata, cu aceeasi pozitie: mainile pe geam, absorbind aerul 'curat' si cersind Lunii caldura, iar capul rezemat de acelasi geam, indreptat spre stele, privind aievea si numarand luminile apartamentelor de vis-a-vis.
Elisa aude doar latratul unor caini bagabonti din departare si fosnetul frunzelor leganate de suflul usor al vantului. Din cand in cand se mai aude si motorul unei masini ce ajunge la destinatie, si farurile ineaca intunericul in lumina galbuie turbata a masinii infierbantate si satule de drum.Elisa citeste in umbra unui copac, reflectata de un neon 'chior', singuratatea, pustietatea si tristetea ce s-a adancit in el atatia ani. De mic puiet nu a atins un alt copac, maturitatea i-a redat bucuria de a simti atingerea unui alt arbore...
Elisa scrie ....
Elisa viseaza la vara cea trecut... la vara ce urmeaza, cu peripetiile ei, cu gresesile, cu rezultatele si cu iubirea ei.
Elisa nu doarme. Elisa asculta, vede, citeste, scrie si viseaza.
